Monica Popescu, beloved daughter, sister, and friend, passed away on February 24, 2024, after a devastating diagnosis of Glioblastoma just over a year previously. Born in Brașov (Romania) on October 16, 1973, Monica is survived by her devoted mother, Adriana Popescu, and other dear family members, including her maternal aunt and uncle, Rodica Lange and George Rucăreanu and her cousins, Andrea Weiss, Ramona Rucăreanu, and Monica Goldblatt. She was preceded in death by her father, Emil Popescu, in 2017. Monica leaves a legacy of scholarly brilliance, intellectual generosity, and pure kindness that we will cherish forever.
Professor and William Dawson Scholar of African Literatures in the Department of English at McGill University, Monica was considered one of the foremost scholarly voices in African and Cold War literary studies. Her most recent monograph, At Penpoint (2020), won numerous top awards, including the Book of the Year Award from the African Literature Association. Her ongoing projects at the time of her death reflect a career cut too short, too early. She was working on at least three books, including a monograph on the rise of the world literature paradigm, a scholarly biography of Ngũgĩ wa Thiong'o, and an edited collection on the Global South.
Both of Monica’s parents taught mathematics, but she decided to depart from family tradition and study literature instead. Monica began her academic career at the University of Bucharest in 1992. During her time there, Moni, as she was known, exemplified scholarly excellence, graduating as valedictorian and leaving an indelible mark on friends, colleagues, and professors. She enjoyed and excelled in everything academic, whether Middle English, generative grammar, or early Romanian literature. She relished her university years, winning international fellowships, participating in national conferences, and spending time with her college friends. After graduating with a BA, Monica continued to the MA programme in Literatures in English at the University of Bucharest. She then completed a second MA in English at the University of Windsor (Canada) in 1999, where her scholarship on the cultural legacy of Soviet communism began to reach new audiences.
Monica received a Ph.D. in Comparative Literature and Literary Theory from the University of Pennsylvania in 2005 with a groundbreaking dissertation on post-colonial, post-apartheid, and post-communist cultural formations in South Africa. Even before graduation, Monica was already an accomplished academic and author. Beyond her publications and the awards she received at Penn, the affective and scholarly bonds she built and nurtured during those years have flourished into lasting friendships and a deep sense of community. Her apartment Penn was a haven for all: a space filled with books, laughter, and exciting conversations led by the most devoted, kindest, and patient host. The computer was always on, a document page open, in the process of being transformed into Monica’s gorgeous and precise prose.
Joining McGill University in 2005, Monica rose through the ranks, becoming a William Dawson Scholar in 2015 and attaining the prestigious position of Full Professor in 2022. Her administrative roles in the Department of English included Director of the Undergraduate Honours Programme and, all too briefly, Director of Graduate Studies. Monica supervised many undergraduate and graduate theses and was a passionate and popular teacher, meeting students in her sunny yellow McGill office. She held fellowships at NYU and the University of Cambridge and regularly contributed to Romania's Făgăraș Research Institute summer schools.
Monica's love for languages was evident in her extensive travels to multi-lingual archives across the world. She even embarked on learning Portuguese and Swahili in the hospital towards the end of her life. A well-known presence at major conferences in literary studies, she loved to bring together different groups of people at boisterous, fun-filled meals. She mentored countless young scholars in African Studies. Everyone who knew her will never forget how tirelessly and selflessly she promoted other people's work. She had a deep sense of justice that seemed very personal as if it had originated from within. Her brilliance knew no bounds, and she always welcomed others into the glow of her curiosity.
But Monica was much more than an extremely gifted scholar. She was also light, love, and warmth personified. Her dedication to her family and friends was unparalleled, sustaining us even in the anguish of her passing. She had a wicked sense of humor and an infectious laugh. Her passion for travel and photography--along with her beautiful smile and ever-present selfie stick--created lasting images of her trips worldwide, regularly splashed across Facebook and Instagram. She loved good food (often strolling through Jean Talon market and most recently taking great gustatory delight in pastéis de nata), fall colours (her enthusiasm for leaf-peeping in the Quebec countryside undaunted by the lack of a Canadian driving license and supported by many a taxi ride), museums, Jane Austen, and Grantchester. Monica was known for her great sense of style, too. She was always impeccably dressed and coiffed, often jazzing up a sedate outfit with one of her fantastically eye-popping necklaces.
A small funeral service will be held on Friday, March 1, at 5.00 pm at the Centre Funéraire Côte-des-Neiges in Montreal. Following her wishes, Monica will be buried in the same cemetery as her father and maternal grandparents in her beloved, beautiful hometown of Brașov.
We will be in touch about a memorial event at a later date where we will celebrate Monica's remarkable life and mourn the loss of a truly exceptional individual. We will also circulate details of how donations in Monica’s memory can be made to Maison San Raphaël in Montreal or a scholarship fund to be established in her name.
Though our hearts are breaking over her loss, we wish our friend the most glorious adventures in all that lies ahead.
Mihaela Cibian
Marlene Eberhart
Ilinca Iurascu
Ioana Luca
Victoria Lupascu
Pallavi Rastogi
Fiona Ritchie
Alanna Thain
Katie Zien
Iubita noastră fiică, soră și prietenă Monica Popescu s-a stins din viață la 24 februarie, 2024, în urma unui glioblastom necruțător detectat în urmă cu un an.
Născută la Brașov, în România, la 16 octombrie 1973, Monica pleacă dintre cei dragi, lăsând în urmă pe devotata sa mamă Adriana Popescu, pe unchiul și mătușa Rodica Lange și George Rucăreanu precum și verii Andrea Weiss, Ramona Rucăreanu și Monica Goldblatt; alături de Monica îl amintim și pe tatăl ei, Emil Popescu, decedat în 2017.
Monica rămâne în amintirea tuturor ca un om cu o minte strălucitoare, de o imensă generozitate intelectuală și bunătate profundă.
Una din prezențele cele mai recunoscute din domeniul studiilor literare africane și ale Războiului Rece, Monica a deținut titlul de profesor și William Dawson Scholar în literaturi africane în cadrul Departamentului de Engleză de la Universitatea McGill. Ultima monografie publicată, At Penpoint (2020) a obținut numeroase premii prestigioase, printre care și Cartea Anului din partea Asociației de Literaturi Africane. Proiectele de anvergură pe care le-a urmat până în ultima clipă reflectă o carieră întreruptă mult prea devreme: un monograf despre paradigma literaturii universale, o biografie dedicată autorului Ngũgĩ wa Thiong'o, precum și o colecție de eseuri despre conceptul Global South.
Ambii părinți ai Monicăi au predat matematica, Monica însă a ales un alt drum și s-a îndreptat spre literatură. Și-a început cariera academică la Universitatea București în 1992. În timpul perioadei de studii de la București, Monica, așa cum era cunoscută, a fost mereu la înălțime, excelând academic și absolvind prima în an. Monica a lăsat o impresie profundă în amintirea prietenilor, colegilor și profesorilor de atunci. Se dedica fiecărui subiect - fie că era vorba de studii de engleză, de gramatică generativă sau de literatura română veche - cu egală pasiune și cu rezultate strălucitoare, câștigând burse internaționale , participând la conferințe în țară și prețuind timpul petrecut cu prietenii din timpul facultății. După absolvire, Monica a continuat un program de studii de masterat de literatură engleză la Universitatea București, urmat de un al doilea masterat la Universitatea Windsor din Canada in 1999. Aici, cercetările Monicăi în domeniul moștenirii culturale legate de comunismul sovietic au avut parte de o nouă audiență.
Monica și-a continuat studiile cu un doctorat în literatură comparată la Universitatea Pennsylvania, obținut în 2005, cu o lucrare inovatoare despre aspecte culturale postcoloniale, post-apartheid, și post-comuniste în Africa de Sud. Mult înainte de a absolvi însă, Monica se afirmase deja ca cercetătoare și autoare de studii academice de excepție. Alături de publicațiile, premiile și distincțiile obținute la Penn, legăturile afective și intelectuale pe care le-a creat în acei ani au devenit prietenii de-o viața și au pus bazele unui profund spirit de comunitate care și astăzi continuă să transforme domeniile studiilor culturale și literare contemporane. Apartamentul ei din timpul anilor petrecuți la Penn era un adǎpost pentru toți: un spațiu plin de cărți, plin de veselie și conversatii captivante, în prezența unei gazde de o generozitate și răbdare fără sfârșit. Calculatorul de pe masǎ era mereu deschis, cu o paginǎ în lucru, pe cale de a fi transformatǎ în proza ei caracteristicǎ, de o inegalabilă frumusețe și precizie.
In 2005, Monica s-a alăturat departamentului de engleză al Universității McGill, avansând și obținând titlul de William Dawson Scholar in 2015 și prestigioasa titulatură de profesor în 2022. În cadrul departamentului, Monica a condus programul de Undergraduate Honours, și pentru prea puțin timp, a fost directoarea programului de studii doctorale. A condus nenumărate teze la toate nivelele și a fost mereu o pasionată și mult-îndrăgită profesoară, căutată de studenții care îi vizitau însoritul (zugravit in galben) birou din campus. A fost Profesor Invitat la Universitatea New York și la Universitatea Cambridge și a contribuit în mod regulat la școlile de vară ale Institutului de Cercetare Făgăraș.
Aplecarea Monicăi către studiul limbilor era evidentă și amplu demonstrată de numeroasele ei călătorii spre arhivele de pretutindeni din lume. Chiar și spitalizată în ultima perioadǎ a vieții începuse să învețe portugheza și Swahili. Monica era o prezență bine-cunoscută și apreciată la marile conferințe internaționale de studii literare. Se bucura mereu să strângă în jurul ei diferite grupuri de oameni, și să-i apropie unii de alții la mese îmbelșugate și pline de veselie. A îndrumat nenumărați tineri cercetători în Studii Africane. Toți cei care o cunosc știu cât de mult sprijinea și promova munca celorlalți, fără preget și cu adâncă dăruire. Monica avea un profund simț al dreptății, care părea că vine de undeva din adâncul ființei ei. Infinit de strălucitoare, Monica avea mereu sufletul și mintea deschisă pentru ceilalți.
Monica rămâne nu doar un intelectual de excepție, ci mult mai mult decât atât: lumina, afecțiunea și căldura întruchipate. Dăruirea ei către familie și prieteni sunt fără egal, sprijinindu-ne și încurajându-ne și pe noi, chiar până în ultimele ei clipe de viațǎ. Avea un simț al umorului extraordinar și un râs molipsitor. Era pasionată de călătorii și fotografie. Cu zâmbetul ei minunat și cu nelipsitul ei selfie-stick, a creat imagini de neuitat din călătoriile ei de prin lume, răspândite pe Facebook și Instagram. Aprecia lumea culinară (mergând adeseori la Piața Jean Talon și mai recent bucurându-se de delicioasele pastéis de nata); iubea nuanțele toamnei (pasiunea pentru a admira și colecta frunze de prin zonele rurale din Quebec nu putea fi biruită nici de lipsa de carnet de conducere suplinită des prin drumuri cu taxiul); nutrea o mare dragoste pentru muzee, Jane Austen și Grantchester. Monica avea un deosebit simț al eleganței. Mereu în ținute impecabile, adeseori adăugând unei linii sobre un colier fenomenal.
Un serviciu memorial restrâns va fi oficiat vineri, 1 martie la ora 5 după-amiază la Centre Funéraire Côte-des-Neiges din Montréal. Așa cum și-a dorit Monica, locul ei de veci va fi în cimitirul unde odihnesc tatăl și bunicii ei materni în frumosul și iubitul ei oraș natal, Brașov.
Vă vom ține la curent și cu detalii legate de o ceremonie ulterioară, dedicatǎ comemorǎrii vieții iubitei noastre Monica. De asemenea, vom comunica informații despre donații care pot fi făcute către Maison San Raphaël, precum și în sprijinul unui fond de burse în onoarea și amintirea Monicăi.
Dumnezeu sa o odihneasca in pace!
Mihaela Cibian
Marlene Eberhart
Ilinca Iurascu
Ioana Luca
Victoria Lupascu
Pallavi Rastogi
Fiona Ritchie
Alanna Thain
Katie Zien
SHARE OBITUARYSHARE
v.1.11.5