Rusalim Borz

My father, Rusalim "Joseph" Borz, was born on August 29, 1943 in the village of Bulz, Bihor County, Romania during WWII. His parents, Ana and Ioan Borz, were happy to have a third son in a family of 7 siblings: Petrică, Ionel, Rusalim, Anica, Viorica, Vasile and Mărioara. His parents intended to name him Joseph (Yehova will add/increase), but were directed to name him Rusalim (after Jerusalem - the city of peace). About three years later, the family moved to another village in Huta, also in Bihor County, Romania. He learned from his parents the importance of faith, love and hard work. He enjoyed school and acquiring knowledge. At the age of 14, he moved to Oradea to attend night High School classes and worked during the day in construction. Also in Oradea, he expressed his commitment to God by water baptism. He continued his studies and received a degree in construction and accounting. He got a position as superintendent at TLCL in Oradea where he supervised over 1500 workers. He had a gentle spirit and was pleasant to work with. He respected others and was well-respected. In 1969, at the age of 26, he married Iustina Groza, who was 21 years old. They had four children together Emilia (1971), Adriana (1972), Ioan Petru (1975) and Adriana Delia (1983). Tragically, the second daughter passed away after birth, but they trusted in the Lord’s providence. The family attended a church in their hometown Oradea (now Hope Church) where Rusalim served as treasurer and was devoted to the ministry helping brothers, workers or anyone in need, at any time. In 1976, his brother Vasile went to be with the Lord as a martyr. In 1985 Rusalim applied for a visa to visit his sister Viorica Ciuriuc in America and due to his reputation, he was approved. He came to America in January 1986. He wanted to stay in America but the approval was dependent on spending time in a refugee camp. Understanding this, on his way back to Romania at a flight hop in Vienna he requested political asylum from Austrian authorities. After spending four months in the refugee camp he was accepted as an immigrant in America and with the help of his brother-in-law Ioan Ciuriuc who sponsored him, he came to America and started a new life as an immigrant. The family which eagerly awaited approval in Romania, received it and came to America on December 10, 1987. Rusalim being used to sacrifice, being modest, and having an exemplary work ethic was blessed in everything he did. He became a general contractor and completed various construction projects. In Sacramento he attended the First Romanian Apostolic Church (currently Emanuel Church). He was a devoted and active member of the Church giving the Lord's share with joy. He was also very close to his brothers and sisters and was very happy when he had the opportunity to visit them either in Romania or America. He was especially happy when his dear brothers Petrică and Ionel helped him with the project of the family house in Fair Oaks. He was blessed with 5 beautiful grandchildren: Naomi (12), Sarah (11), Rachel (9), Jonathan (7), and Adeline (3). He showed the same sacrificial love for his grandchildren as for his children, wisely instructing them to be conscientious in the family, at school, and at church. He welcomed his son-in-law and daughter-in-law as his own children. Together with his wife, they opened an elderly care business where many needy people were blessed by their care. He helped his wife, children and grandchildren where needed. In 2019, Rusalim and Iustina celebrated 50 years of marriage where they were happy to be celebrated in the presence of family and other acquaintances. Rusalim enjoyed God's protection that helped him through cancer, congestive heart failure, eye surgery, intestinal blockage, COVID-19, pneumonia and multiple car accidents. In recent years he spent time with his grandchildren and took care of chickens which brought him much joy. His health was fragile but he continued to work passionately as long as he could. On May 30, 2023 his life of sacrifice and dedication ended right in his garden after he stopped to rest for a while. The Lord called him home while he was resting. He left less than a week after the departure of his dear brother Petrică. He was reunited with his daughter Adriana, his brothers Vasile, Ionel and Petrică and others who went before him. He is survived by my mom after almost 54 years of marriage and by us his children and our families. Dad, we were privileged to have you and we will miss you until we meet again on the heavenly shores!

All flowers will be created by Emilia Borz and Thomas Aller from Bouquet Florist and Gifts, 2300 Arden Way Sacramento, CA 95825. If you wish to send flowers please call them for an arrangement for Mr. Borz's service.

Tatăl meu, Rusalim "Iosif" Borz, s-a născut pe data de 29 August, 1943 in satul Bulz, Județul Bihor. Parinții, Ana si Ioan Borz s-au bucurat cu cel de-al treilea băiețel dintre 7 copii: Petrică, Ionel, Rusalim, Anica, Viorica, Vasile și Mărioara. Părinții intenționau să-i dea numele Iosif (Yehova va adăuga), însă au fost îndrumați să-i pună numele Rusalim (după Ierusalim – orașul păcii). La vreo trei ani familia s-a mutat într-un alt sat la Huta, tot in Județul Bihor, România. A învățat de la părinți importanța credinței, dragostei și a lucrului sârguincioș. A iubit școala și acumularea de cunoștințe. La vârsta de 14 ani s-a mutat la Oradea la Liceul Seral și lucra în timpul zilei în domeniul de construcții. Tot în Oradea a încheiat legământ cu Domnul prin apa botezului. A făcut școala de maiștrii și contabilitate. A primit poziția de Normator la TLCL în Oradea unde supraveghea cam 1500 de angajați. Avea un caracter blând și plăcut la cei cu care colabora. Respecta și era respectat. În 1969 la 26 de ani s-a căsătorit cu Iustina Groza care avea 21 de ani. Au avut patru copii împreună Emilia (1971), Adriana (1972), Ioan Petru (1975) și pe Adriana Delia (1983). Fetița a doua Adriana a plecat la Domnul imediat după naștere dar familia s-a încrezut în providența lui Dumnezeu. Familia a frecventat biserica (nr #3) din Oncea Oradea (în present Biserica Speranța) unde Rusalim a slujit ca și casier și a fost devotat lucrării în Biserică, ajutând pe frați, muncitori sau oricine avea nevoie, oricând. În 1976, fratele lui Vasile a plecat la Domnul ca martir. În 1985 Rusalim aplicat pentru a vizita pe sora lui Viorica Ciuriuc în America și datorită reputației lui, a fost aprobat. A venit în America în Ianuarie 1986. A decis să rămână în America dar aprobarea depindea de un timp de lagăr. În drum spre România, la escală în Viena, a cerut azil politic de la autoritățile Austriece. După patru luni de lagăr, a fost acceptat ca immigrant în America și cu ajutorul cumnatului Ioan Ciuriuc care l-a sponsorizat, a venit în America și a început o viață nouă ca imigrant. Familia care aștepta cu nerăbdare aprobarea în România, a primit-o și a venit în America în 10 Decembrie, 1987. Rusalim fiind obișnuit cu sacrificiul, fiind modest, și având o etică de lucru exemplară a fost binecuvântat în tot ce a făcut. A devenit general contractor și a completat diferite proiecte de construcție. În Sacramento a frecventat biserica First Romanian Apostolic Church (în prezent Emanuel). A fost membru devotat și activ dăruind partea Domnului cu bucurie. Avea strânsă legătură și cu frații și surorile lui și s-a bucurat mult când a avut ocazia să-i viziteze fie în România fie în America. S-a bucurat mult când frații lui dragi Petrică și Ionel l-au ajutat la proiectul casei familiei din Fair Oaks. A fost binecuvântat cu 5 nepoți frumoși: Naomi (12), Sarah (11), Rachel (9), Jonathan (7), și Adeline (3). A arătat aceeași dragoste sacrificială pentru nepoți ca și pentru copii îndrumându-i cu înțelepciune să fie conștiincioși în familie, biserică și societate. A primit pe gineri și noră ca și pe copii lui. Alături de soție au deschis firmă de îngrijirea bătrânilor unde mulți nevoiași au fost binecuvântați de îngrijirea lor. A ajutat copiii și soția unde era nevoie. În 2019, Rusalim și Iustina au sărbătorit 50 ani de căsătorie unde au fost bucuroși să fie sărbătoriți în prezența familiei și altor cunoscuți. S-a bucurat de ocrotirea lui Dumnezeu care l-a ajutat să treacă peste cancer, insuficiență cardiacă congestivă, operație la ochi, blocaj intestinal, COVID-19, pneumonie și accidente de mașini. În ultimii ani petreacea timp cu nepoții și se ocupa de găini de care avea grijă cu drag. Sănătatea era șubredă dar el continua să lucreze cu pasiune cât putea. Pe data de 30 Mai, 2023 viața lui de sacrificiu și dăruire s-a încheiat. Domnul l-a chemat în timp ce se odihnea în grădina lui. A plecat la mai puțin de o săptămână după plecarea fratelui lui drag Petrică. S-a reîntâlnit cu fiica lui Adriana, frații lui Vasile, Ionel și Petrică și alții care au mers înaintea lui. A lăsat în urmă pe mama după aproape 54 de ani de căsătorie și pe noi copii cu familiile noastre. Tati am fost privilegiați să te avem și o să ne lipsești până ne vom vedea pe plaiurile cerești!